Domnule Adrian Botez,
Am dat peste saitul dv, dintr-o întâmplare. Pe saitul prof. Ion Coja un comentariu al dlui Dr. Napoleon Săvescu, un Om, se termină cu: "Închei cu un citat al lui Adrian Botez:" fără să fie scris niciun citat.
Am copiat tânguirea dv. pentru a o rumega în tihnă.
Eu sunt în aşteptarea celui căruia Creatorul Real al Pământului și a tot ce este sub soare, îi spune: "Ia şi uneltele unui păstor nebun! (Zaharia 11:15) Cel căruia I se adresează este din neamul dac străvechi (Ieremia 5:15)din care neam este și păstorul ridicat de Creator.
S-ar putea să fiţi dv.?
sâmbătă, 19 februarie 2011
vineri, 11 februarie 2011
Comentariu critic al unui text lipsit de spirit critic
Mult preastimate domnule prof. Ion Coja,
Dv. iubiţi naţionalismul, nu iubiţi naţia română, la fel ca jidanul Vadim Corneliu Tudor.
Dl Săvescu prezintă nişte fapte petrecute în trecutul naţiei noastre şi cere să gândim şi să-i spunem ce-i greşit în afirmaţiile şi demonstraţiile domniei sale.
Las de-o parte, deocamdată, scrisoarea d-lui Săvescu şi comentariile dv. şi vă rog să mă ajutaţi, în calitate de lingvist, să înţeleg, să-mi răspund la întrebarea prostească pe care mi-am pus-o cam de multişor, când am deschis DEXul: De ce limba română este alcătuită într-o majoritate covârşitoare din cuvinte adoptate de la alte limbi? Noi nu am avut o limbă prin care am comunicat între noi dacii, tracii, dracii româneşti cum ne-om fi numit?
Dv. iubiţi naţionalismul, nu iubiţi naţia română, la fel ca jidanul Vadim Corneliu Tudor.
Dl Săvescu prezintă nişte fapte petrecute în trecutul naţiei noastre şi cere să gândim şi să-i spunem ce-i greşit în afirmaţiile şi demonstraţiile domniei sale.
Las de-o parte, deocamdată, scrisoarea d-lui Săvescu şi comentariile dv. şi vă rog să mă ajutaţi, în calitate de lingvist, să înţeleg, să-mi răspund la întrebarea prostească pe care mi-am pus-o cam de multişor, când am deschis DEXul: De ce limba română este alcătuită într-o majoritate covârşitoare din cuvinte adoptate de la alte limbi? Noi nu am avut o limbă prin care am comunicat între noi dacii, tracii, dracii româneşti cum ne-om fi numit?
miercuri, 2 februarie 2011
„Despre două Cărţi negre şi doi negaţionişti ai Holocaustului” saitul Ion Coja
Comentariul nr. 1 Fabian spune 02.02.2011 la 2:40 pm:
De ce evrei cinstiţi ca Filderman sunt ignoraţi iar jidani ca Radu Ioanid, Wiesel, Clej(-ovici), Zigu Ornea sau Tismăneanu (Tisminetki) ori Grunea (Grunberg) sunt puşi iî faţă?- păi pentru că minciuna e legea lor, iar satana tatăl lor (zice Hristos la Ioan 8,44).
Jidanul Radu Ioanid, directorul asociat al muzeului Holocaustului din Washington, vorbea de 400.000 de evrei exterminaţi de Antonescu, inclusiv 40.000 la Odesa, inclusiv evreii exterminaţi în lagărele de concentrare originari din Transilvania de Sud (sic!), Moldova şi Muntenia, când (ar trebui să) se ştie că în România nu au existat lagăre de concentrare şi nici un evreu din România, sub administraţie românească nu a fost trimis în Germania.
Evreul Norman G. Finkelstein, în Industria Holocaustului, spune despre aşa-zisul holocaust: „rafturi de falsuri care ocupă spaţiu prin toate bibliotecile şi librăriile”.
Evreul Prof.univ.dr Israel Shahak în cărţile lui demontează, cu dovezi zdrobitoare, toată minciuna holocaustului (vezi cartea Povara a trei milenii de istorie şi religie iudaică).
Jidanul spălat pe creier Radu Ioanid să ştie că, printre cei care neagă existenţa camerelor de gazare se numără şi evreul Paul Eassiner care a scris împotriva „minciunilor despre holocaust” afirmând: „camerele de gazare ar fi exemple clasice ale propagandei de război fără nici o bază”.
„Camerele de gazare, o poveste de adormit copii”. El spune şi este convins: „camerele de deparazitare pentru păduchi au fost prezentate drept camere de gazare pentru oameni”. Pentru a da credibilitate, Evreul Paul Eassiner adaogă: „susţin că nu a existat nici un program central, plan, politică sau ordin din partea guvernului german de a fi exterminaţi evreii”. El nu acceptă declaraţiile „supravieţuitorilor care povestesc despre evrei dintr-a căror piele se confecţionau abajururi şi ale căror trupuri se transformaseră în săpun”. Rămâne totuşi un fapt misterios că în toate arhivele germane răscolite de istorici nu s-a găsit un „ordin de exterminare”, o aşa numită „soluţie finală”. Poate că nici n-a fost dat un astfel de ordin?…
Istoricul David Irving este primul care s-a pronunţat împotriva holocaustului prezentat de evrei şi a arătat că erau false camerele arătate pentru a fi pentru gazare. Cercetările făcute, analizele experţilor şi martori oculari au dus la concluzia stupefiantă: „Camera de gazare de la Auschwitz e un fals construit de comuniştii polonezi la mult timp după război”.
Însă, jidanul Reby Eisenberg, în loc să caute adevărata motivaţie a manifestărilor antisemite din Germania anilor 1920-1939, preferă să jignească un întreg popor: „Vociferările Partidului Naţional German păreau să ţină de nebunie”, fără să aprecieze că “nebunia” este cauzată de purtarea imposibilă a jidanilor. Cu toate că nu s-a găsit un ordin dat de Hitler pentru „soluţia finală” jidanii declară cu emfază: „Dimensiunile incredibile ale Soluţiei Finale a lui Hitler sunt bine cunoscute astăzi”.
Alain Besanson în cartea „Nenorocirea secolului”, tradusă de Mona Antohi şi publicată la editura Humanitas în anul 1999, dă un răspuns: „E greu să pui în comparaţie cele 85 de milioane de victime ale comunismului cu cele şase milioane de victime ale nazismului”. Oricât de vinovată ar fi armata germană, este o culme a absurdităţii să spui că S.S-german a găsit “metode de producţie a săpunului şi de prelucrare a pielii omeneşti în scopuri industriale”. Aceste enormităţi au fost luate în serios de rabini. În Israel s-au făcut ritualuri funerare pentru calupuri de săpun presupuse a fi rămăşiţele pământeşti ale unor evrei. Săpunurile au fost înmormântate după un ritual evreiesc solemn. Oare ce zic acum rabinii, după ce s-a constatat că acele calupuri de săpun nu reprezentau rămăşiţele pământeşti ale unor oameni?… A răspuns acelasi jidan Radu Ioanid, directorul Registrului Supravieţuitorilor holocaustului de la Muzeul Memorial al Holocaustului S.U.A: „Nu încape nici o îndoială că au fost păcăliţi”
Dacă totul a fost minciună, pentru rabini contează mai puţin, căci prin povestea holocaustului ei au realizat 2 lucruri foarte importante:
1. - Instaurarea statului Israel, la trei ani de la înfrângerea Germaniei şi
2. - „Industria holocaustului” care generează zeci de miliarde de dolari.
Să ne reamintim la noi de revista “Dilema” care in 1998 “demitiza” neruşinat pe Eminescu sub auspiciile unui aşa-zis ucenic al lui Noica – ministru de externe pe atunci! – si la ordinele unor jidani ca Zigu Ornea (1930-2001).
NIMIC NOU SUB SOARE! – Ce se scrie in revista “22″ e un alt gunoi menajer care trebuie aruncat, pt că nu e bun nici reciclat nici refolosit.
De ce evrei cinstiţi ca Filderman sunt ignoraţi iar jidani ca Radu Ioanid, Wiesel, Clej(-ovici), Zigu Ornea sau Tismăneanu (Tisminetki) ori Grunea (Grunberg) sunt puşi iî faţă?- păi pentru că minciuna e legea lor, iar satana tatăl lor (zice Hristos la Ioan 8,44).
Jidanul Radu Ioanid, directorul asociat al muzeului Holocaustului din Washington, vorbea de 400.000 de evrei exterminaţi de Antonescu, inclusiv 40.000 la Odesa, inclusiv evreii exterminaţi în lagărele de concentrare originari din Transilvania de Sud (sic!), Moldova şi Muntenia, când (ar trebui să) se ştie că în România nu au existat lagăre de concentrare şi nici un evreu din România, sub administraţie românească nu a fost trimis în Germania.
Evreul Norman G. Finkelstein, în Industria Holocaustului, spune despre aşa-zisul holocaust: „rafturi de falsuri care ocupă spaţiu prin toate bibliotecile şi librăriile”.
Evreul Prof.univ.dr Israel Shahak în cărţile lui demontează, cu dovezi zdrobitoare, toată minciuna holocaustului (vezi cartea Povara a trei milenii de istorie şi religie iudaică).
Jidanul spălat pe creier Radu Ioanid să ştie că, printre cei care neagă existenţa camerelor de gazare se numără şi evreul Paul Eassiner care a scris împotriva „minciunilor despre holocaust” afirmând: „camerele de gazare ar fi exemple clasice ale propagandei de război fără nici o bază”.
„Camerele de gazare, o poveste de adormit copii”. El spune şi este convins: „camerele de deparazitare pentru păduchi au fost prezentate drept camere de gazare pentru oameni”. Pentru a da credibilitate, Evreul Paul Eassiner adaogă: „susţin că nu a existat nici un program central, plan, politică sau ordin din partea guvernului german de a fi exterminaţi evreii”. El nu acceptă declaraţiile „supravieţuitorilor care povestesc despre evrei dintr-a căror piele se confecţionau abajururi şi ale căror trupuri se transformaseră în săpun”. Rămâne totuşi un fapt misterios că în toate arhivele germane răscolite de istorici nu s-a găsit un „ordin de exterminare”, o aşa numită „soluţie finală”. Poate că nici n-a fost dat un astfel de ordin?…
Istoricul David Irving este primul care s-a pronunţat împotriva holocaustului prezentat de evrei şi a arătat că erau false camerele arătate pentru a fi pentru gazare. Cercetările făcute, analizele experţilor şi martori oculari au dus la concluzia stupefiantă: „Camera de gazare de la Auschwitz e un fals construit de comuniştii polonezi la mult timp după război”.
Însă, jidanul Reby Eisenberg, în loc să caute adevărata motivaţie a manifestărilor antisemite din Germania anilor 1920-1939, preferă să jignească un întreg popor: „Vociferările Partidului Naţional German păreau să ţină de nebunie”, fără să aprecieze că “nebunia” este cauzată de purtarea imposibilă a jidanilor. Cu toate că nu s-a găsit un ordin dat de Hitler pentru „soluţia finală” jidanii declară cu emfază: „Dimensiunile incredibile ale Soluţiei Finale a lui Hitler sunt bine cunoscute astăzi”.
Alain Besanson în cartea „Nenorocirea secolului”, tradusă de Mona Antohi şi publicată la editura Humanitas în anul 1999, dă un răspuns: „E greu să pui în comparaţie cele 85 de milioane de victime ale comunismului cu cele şase milioane de victime ale nazismului”. Oricât de vinovată ar fi armata germană, este o culme a absurdităţii să spui că S.S-german a găsit “metode de producţie a săpunului şi de prelucrare a pielii omeneşti în scopuri industriale”. Aceste enormităţi au fost luate în serios de rabini. În Israel s-au făcut ritualuri funerare pentru calupuri de săpun presupuse a fi rămăşiţele pământeşti ale unor evrei. Săpunurile au fost înmormântate după un ritual evreiesc solemn. Oare ce zic acum rabinii, după ce s-a constatat că acele calupuri de săpun nu reprezentau rămăşiţele pământeşti ale unor oameni?… A răspuns acelasi jidan Radu Ioanid, directorul Registrului Supravieţuitorilor holocaustului de la Muzeul Memorial al Holocaustului S.U.A: „Nu încape nici o îndoială că au fost păcăliţi”
Dacă totul a fost minciună, pentru rabini contează mai puţin, căci prin povestea holocaustului ei au realizat 2 lucruri foarte importante:
1. - Instaurarea statului Israel, la trei ani de la înfrângerea Germaniei şi
2. - „Industria holocaustului” care generează zeci de miliarde de dolari.
Să ne reamintim la noi de revista “Dilema” care in 1998 “demitiza” neruşinat pe Eminescu sub auspiciile unui aşa-zis ucenic al lui Noica – ministru de externe pe atunci! – si la ordinele unor jidani ca Zigu Ornea (1930-2001).
NIMIC NOU SUB SOARE! – Ce se scrie in revista “22″ e un alt gunoi menajer care trebuie aruncat, pt că nu e bun nici reciclat nici refolosit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)